Autor: Theodore Roethke
Traducător: Florin Buzdugan
Sursa, poemele The Storm și Pickle Belt
Theodore Roethke (1908-1963), născut în Stanigaw, Michigan, a fost un poet american cu influențe literare variate, de la Emerson, Thoreau, Whitman, Blake la Dylan Thomas, Yeats etc., stilul său fiind unul la fel de variat, de la poeme cu structură clasică (ritm, măsură etc.) la poeme suprarealiste și chiar mistice.
A fost unul dintre poeții foarte bine primiți de către critica literară, opera sa fiind încununată, printre alte premii, cu Premiul Pulitzer în 1954, pentru The Waking.
***
Furtuna
1
Lovindu-se de piatra digului,
Doar un plescăit sinistru,
În timp ce vântul geme deasupra,
Venind jos de pe munte,
Fluierând printre arbori, terasele unduitoare;
Un plâns subțire de fire, zornăit și bătaia din frunze
Și micul felinar mișcându-se și lovindu-se de
lampadar.
Unde au dispărut oamenii?
E o lumină pe munte.
2
De-a lungul cheiului, o stropire constantă a hulei*,
Valurile nu încă mari, dar egale,
Venind din ce în ce mai aproape unele peste celelalte,
O pâclă fină de ploaie venind dinspre mare,
Ciuruind nisipul ca o ploaie de gloanțe,
Vântul de pe mare și vântul de pe munte luptându-se,
Smucind spuma valurilor cu creastă direct în sus în întuneric.
Un timp pentru a merge acasă! –
Iar levierul murdar al unui copil iese în evidență pe o alee,
O pisică fuge de vânt ca și noi,
Printre copacii ce albesc, în sus în Santa Lucia,
Unde ușa masivă se descuie,
Iar respirația noastră vine mult mai ușor –,
Apoi trosnetul unui tunet, iar ploaia neagră aleargă peste noi, peste
Casele cu acoperișuri plate, coborând în mațe, lovind
Pereții, ferestrele cu storuri, gonindu-l
Pe ultimul privitor în casă, mutându-i pe jucătorii de cărți mai aproape
de cărțile lor, de anisetul** lor.
3
Ne furișăm în paturile noastre și salteaua sa din paie.
Așteptăm; ascultăm.
Furtuna se potolește, apoi se intensifică,
Îndoind copacii până la jumătatea distanței de sol,
Zguduind ultimele portocale zbârcite din livadă,
Culcând la pământ garoafele suple.
Un păianjen se dă jos de pe un bec ce se leagănă,
Fugind peste păturică, jos, sub cadrul de fier al patului.
Becul se leagănă, slăbit.
Apa rage în cisternă.
Ne așezăm mai aproape pe pernele granulate,
Respirând greu, sperând –
Pentru că ultimul mare salt al valului peste dig,
Zgomotul surd pe plajă al falnicei hule,
Cutremurul subit în timp ce faleza se prăbușește în afară,
Iar uraganul duce paiul mort în pinul viu.
Centura murăturilor
Fructul s-a rostogolit în jur întreaga zi.
Ei s-au rugat ca trepădușii să se târască;
S-au gândit la plata în ziua sâmbetei,
Iar duminica or să se odihnească.
Orice el mirosea era bun:
Mirosul de fruct cu cel de carne-amestecat.
Acolo lângă el ea stătu –,
Iar el, încurcat;
El, în pantalonii săi intrați la apă,
Ochii tiviți cu praful murăturilor,
Supărat din cauza tuturor mâncărimilor
De a anilor șaisprezece dorință.
_______________________
[*] hulă, hule – mișcare ondulatorie a suprafeței mării, urmând după o furtună sau după o briză puternică; din fr.houle, n. tr.
[**] aniset – lichior preparat alcool, zahăr, apă și anason, n. tr.
traducerile de sâmbătă 
Unde sunt aliteratiile ? Acolo era dificultatea ! Furtuna trebuie sa o auzi in cuvinte ! Vuietul vantului ! Ropotul de ploaie etc.
LikeLike
După o lectură și o relectură atente ale textelor traduse am ajuns la concluzia că noi nu vedem această aliterație care apare în text; absolut niciunde, dacă dorești să ne arăți unde anume este eroarea, te rog să exemplifici. Nu strică niciodată să-ți împrospătezi cunoștințele, iar eu, Florin Buzdugan, traducătorul, sunt dornic să îmi arăți.
Mulțumesc anticipat.
LikeLike
Salut,
Te-ai suparat. Nu trebuie.
Cu toate astea, n-o sa ti le dau mura-n gura, insa iti dau un pont. Eminescu, el era maestru in aliteratii
ex.
” vajaind ca vijelia si plesnetul de ploaie (…)
care vine,vine, vine calca totul in picioare ”
In The Storm sunt folosite literele si grupurile de litere w, wh, s, c, etc. in asa fel incat sa creeze ideea de vant si susur de apa, de ploaie cazanda, siroinda … Ai prins-o? Citeste cu glas tare in engleza si apoi citeste versiunea ta in romana. Fii atent la sunetele care se repeta obsesiv dar cu un rost. Roaga pe cineva sa te asculte citind si sa iti indice unde poti lucra pentru a genera fluiditatea din engleza. Pentru ca in romana sunt doar cuvinte puse in locul celor din engleza iar traducerea poeziei necesita o atentie sporita.
In engleza este un ritm pe care tu l-ai pierdut in romana. Traducerea nu a pastrat emotia, simtirea originalului.
Pe curand.
LikeLike