Traducere și terminologie

Traducător: Lupoaica de stepă
Autor: Mathieu Guidère
Sursa: Introduction à la traductologie: penser la traduction: hier, aujourdhui, demain, 2008, pp. 137-140

Mathieu Guidère este full professor la Universitatea din Toulouse II – Le Mirail (din 2011), domeniul său de interes fiind științele cognitive așa cum pot fi aplicate islamismului, radicalismului și terorismului. Pe lângă aceste preocupări, în anii ’90 acesta a fost interesat de domeniul traductologiei și al traducerii din și în limba arabă; printre studiile sale privind această problemă se numără La communication multilingue: Traduction commerciale et institutionnelle, (De Boeck, 2008), Irak in translation: De l’art de perdre une guerre sans connaître la langue de son adversaire, (Jacob-Duvernet, 2008) și Traduction et Communication orientée (Editions Le Manuscrit, 2009).
Lectură plăcută.

***

Relația dintre traducere și terminologie este problematică din mai multe motive: în primul rând, pentru că traducătorii au recurs la traductologie ocazional și instrumental; apoi, pentru că terminologia nu le este cu adevărat utilă traducătorilor decât în cazul anumitor tipuri de texte (texte specializate, tehnice, științifice); și, în sfârșit, pentru că traducerea are ca obiect limbajul situativ, pe când terminologia — limbajul ca sistem conceptual.

Diferența de obiect și scop tinde să distingă în mod clar traducătorul de terminolog. Unul este un practician al traducerii, celălalt este un specialist al vocabularului. Strict vorbind, ar trebui să comparăm munca traductologului — nu a traducătorului — cu cea a terminologului bilingv, pentru că în ambele situații, totul depinde de analiză și de conceptualizarea interlingvistică.

Chiar în momentul în care terminologia își afirmă autonomia, ea este percepută de traducători drept o disciplină anexă, care ar trebui să-i ajute în munca de zi cu zi. Deși domeniul său de aplicare nu se limitează la traducere, terminologia este înfățișată ca un instrument esențial și complementar.

În practică, s-a constatat că traducătorii au recurs la terminologie în trei situații principale:

1) atunci când caută sensul exact al unui termen sau al unei unități de limbă specializate;

2) atunci când ezită între diverși termeni, fie că-i în faza de înțelegere ori de reformulare;

3) atunci când vor să creeze un neologism sau o parafrază în limba țintă.

În traducerea automată, terminologia — sau partea sa aplicată, terminotica — servește diverselor module:

1) în modulul de analiză, ajută la identificarea termenului pentru a-l corela cu conceptul corespondent;

2) în modulul de transfer, ajută la stabilirea echivalențelor conceptuale între sistemele lingvistice și culturale diferite;

3) în modulul de generare, prezice sau creează echivalentul terminologic adecvat în raport cu structura și cadrele limbii țintă.

În orice caz, terminologia este înfățișată ca un sprijin tehnic pentru traducător, mai ales în domeniile de specialitate. Într-adevăr, în ziua de azi, aceste texte reprezintă marea majoritate copleșitoare a traducerilor (textele literare reprezintă mai puțin de 1% din volumul global). De aceea, pentru a lucra în traduceri specializate se recomandă să ai o bază solidă în terminologie (în principiu, teorii), și să cunoști bine instrumentele practice și bazele de date terminologice care ușurează munca traducătorului, în special cele disponibile online (pe Internet).

1.1 Terminologii bilingve și multilingve

Traducătorul are nevoie de terminologie în două situații: pe de o parte, pentru a cunoaște terminologia specializată utilizată efectiv de specialiști în cele două limbi cu care lucrează, dar și structurarea conceptuală generală a domeniilor de referință ale textelor (specialiștilor); pe de altă parte, pentru a cunoaște nu numai valoarea pragmatică a acestei terminologii (grad de normalizare, frecvență, nivel de specializare), dar și modul în care aceasta este folosită în limba țintă: colocațiile tipice, unitățile frazeologice în care se înscrie, variantele ortografice și regionale etc.

Practic, traducătorul ar trebui să știe nu numai să aleagă între mai multe denumiri aflate în concurență, dar și să detecteze cazurile în care două limbi nu fac aceeași diferențiere a conceptelor, pentru a corecta lacunele de denumire din limba țintă. Pentru asta trebuie să dispună de antologii terminologice de încredere și să fie capabil să elaboreze glosare tematice bilingve sau plurilingve.

În fața unei probleme de ordin terminologic pentru care nu are un răspuns, traducătorul poate adopta diverse demersuri în funcție de timpul de care dispune și de specializarea textelor pe care și le propune să le traducă. Fie se mulțumește să reproducă termenul de origine între ghilimele sau să parafrazeze, fie creează un neologism conform sistemului lingvistic, fie acționează conform unui terminolog, cercetând și înregistrând terminologia textelor traduse. (De Bessé, 1992)

Într-adevăr, echivalențele termenilor sunt esențiale în ceea ce privește traducerea specializată (tehnică, științifică, medicală, juridică etc.), însă colectarea lor necesită timp și este anostă, având în vedere numărul considerabil de documente produse și creativitatea lexicală în diferite domenii de activitate. Până în acest punct, traducătorul specializat ar fi recurs la îndreptare practice și ieftine. Însă timpul fișelor terminologice cartonate a luat sfârșit. Volumul termenilor de gestionat, dar și necesitatea de a organiza datele terminologice într-un fel motivant, și astfel încât să poată fi modificate și îmbogățite pe parcurs, cedează locul calculatorului aproape inevitabil (Sager, 1990). Într-adevăr, acesta îți oferă posibilitatea să combini cercetări plecând de la mari corpusuri de texte și să le aranjezi în mod relațional și uniformizat.

„Jupuirea” textelor este o operație anterioară extracției terminologice propriu-zise, care permite cunoașterea importanței relative a termenilor în colecțiile de texte tratate cu scopul de a măsura efortul necesar fazei de traducere propriu-zise. Această „jupuire” se efectuează pe baze statistice calculând frecvența termenilor simpli și complecși, chiar a unităților care prezintă o coocurență exploatabilă de către mașinărie.

Însă criteriul de frecvență se poate dovedi înșelător. Dacă mașinăria calculează numărul de ocurențe ale fiecărei unități lingvistice din corpus, fără nicio îndoială că cele mai înalte frecvențe vor fi ocupate de „cuvintele-instrument” ale limbii, sau de verbele auxiliare, sau chiar de substantivele comune, care nu au deloc de-a face cu terminologia domeniului respectiv. Vorbim, în acest caz, de „umplutură”, adică de unități terminologice nepertinente extrase de sistem.

Una dintre soluțiile pentru a umple această lacună constă în a prevedea în cadrul sistemului o „listă de excludere” conținând cel puțin „cuvintele-instrument”, particulele și alte prepoziții care riscă să denatureze calcularea frecvențelor. Cealaltă alternativă constă în a deconta numai ocurențele frecvente formate din cel puțin două unități succesive (calcul de secvențe repetate sau coocurente), dar care prezintă riscul de a ignora forme alternative privind aceste secvențe, precum termenii simpli, dar importanți ai sistemului. Vorbim în acest caz de „curățenie”, adică de unități pertinente ale domeniului, dar neextrase și repertorizate de sistem.

În concluzie, o soluție mai elaborată constă în a oferi o listă de bază de termeni din domeniu pentru a le calcula frecvența în corpusul de texte și pentru a extrage toate asocierile și echivalențele. Evident că frecvența unui termen este mult mai apreciată în raport cu vocabularul general al corpusului din care face parte decât în raport cu alți termeni ai domeniului. Mai mult, extracția se va face, în acest caz, plecând numai de la ceea ce se cunoaște (lista prevăzută) și nu ar permite descoperirea termenilor necunoscuți și încă nerepertorizați ai domeniului (Lebart, 2000).

1.2 Terminologia pentru traducător

Terminologia îi interesează atât pe traducători, cât și pe interpreți. Progresele informaticii și aplicarea lor în terminologie a dat naștere unei noi sfere de competențe numită „terminotică”. Aceasta desemnează ansamblul operațiilor de creație, stocaj, gestionare și consultare a datelor terminologice cu ajutorul mijloacelor informatice. Astăzi, ea este parte integrantă a industriilor de limbă care, oferind mai multe tipuri de instrumente informatice, permit managementul terminologiei în procesul traducerii.

Pe de o parte, sistemele de gestiune a bazelor de date (SGBD) generaliste precum Access sau Excel, care permit definirea categoriilor de date, construirea unei baze structurate și cercetarea termenilor în mod eficient, necesită timp și cunoștințe în programare.

Pe de altă parte, avem sistemele de gestiune a bazelor de date terminologice (SGBDT) precum Multiterm, al societății Trados, care sunt concepute de către societăți de inginerie lingvistică pentru a răspunde corespunzător nevoilor traducătorilor și terminologilor.

În acest sector aflat în plină expansiune, noi tipuri de instrumente de lucru sunt pe cale să schimbe natura activității de traducere. Dintre aceste instrumente, cităm: bazele textuale specializate (BTS) și bazele de cunoștințe terminologice (BCT). Primele (BTS) fac trimitere la un ansamblu de texte de specialitate numerizate și structurate, în care fiecare este descris din punct de vedere formal, semantic și pragmatic. Cea mai mică unitate informațională a unui text este delimitată și etichetată. BCT-urile desemnează o bază de date terminologice foarte bine pusă la punct, care reprezintă schimbul de cunoștințe de specialitate („consensual”, comun) ale enciclopediștilor dintr-un domeniu dat. Relațiile conceptuale ale BCT-urilor sunt îmbogățite, mergând până la adevărate ontologii.

Aceste baze sunt capabile să învețe din experiență și să răspundă cererilor precum: „știu că există în baza de date un concept C care este o parte din conceptul P și care posedă caracteristicile W și Z. Care sunt termenii care corespund acestei descrieri?”. Sau: „care sunt diferențele și asemănările dintre Termenul 1 și Termenul 2?”, „O asemenea definiție este corectă?” etc.

Aceste instrumente noi ridică problema majoră a legăturii dintre terminologia multilingvă și traductologia aplicată: este coerent să studiezi terminologia anumitor domenii fără a te referi la problematicile pe care le implică traducerea?

Arntz (1993) este unul dintre rarii terminologi care au încercat să răspundă acestei chestiuni recurgând la conceptul „echivalenței”. În studiul său, înainte de a căuta diferențele dintre diferite limbi, el pleacă de la divergența care există între ele pentru a recurge la o descriere strictă a sistemelor noționale care leagă termenii fiecărei limbi în interiorul ei.

Abordarea descriptivă a echivalențelor servește drept fundament în cazul terminologiei orientate spre traducere. De fapt, compararea echivalențelor terminologice atestate trebuie să permită degajarea punctelor comune și a divergențelor între sistemele noționale ale fiecărei limbi, însă nu are drept scop omogenizarea terminologiei sau propunerea de noi echivalențe.

De aceea este important ca, în cadrul acestei abordări descriptive și analitice, să faci distincția între două categorii de echivalență, cea lexicală și cea noțională, referindu-ne la mărcile formale și la cele noționale. Măsurarea primeia se face prin referire la o lexicometrie specifică domeniului, a celei de-a doua se face în funcție de criteriul sociolingvistic de propagare și implantare a termenilor.

Această perspectivă a studiului terminologic permite concilierea exigențelor de autenticitate proprii socioterminologiei (Gaudin, 2003) și preocuparea față de normalizarea caracteristică terminologiei clasice (Wüster). Decât să căutăm standardizarea echivalențelor, mai degrabă luăm la cunoștință diversitatea lor lexicală și noțională.

Scopul final al acestei abordări în traductologie îl constituie dezvoltarea tezaurului, instrument de muncă indispensabil traducătorului. Tezaurul regrupează unități clasate în funcție de semnificația lor: începând cu un concept sau cu o noțiune până la diverse sinonime utilizate pentru a desemna conceptul sau noțiunea în cauză, trecând, eventual, prin antonime.

Această descriere a semnificației unităților, fondată pe o abordare textuală a echivalenței (Neubert și Shreve, 1992), prezintă avantajul flexibilității, lăsând terminologului libertatea de a decide echivalențele ce trebuie reținute în funcție de obiectul pe care îl are (aplicativ, normativ, didactic).

Lexicografia vizează consemnarea în dicţionare a lexicului. În primul și în primul rând, traducătorii se arată interesați pentru partea sa aplicată ca desfășurător de dicționare bilingve și multilingve. Însă aceste instrumente de bază pentru munca traducătorului nu sunt neapărat concepute pentru el sau cu scopul de a-l ajuta. De fapt, dicționarele abundă, dar abordările variază, fără a pune totuși traducerea în centrul preocupărilor. Termenii echivalenți pe care îi găsim în dicționarele bilingve și multilingve sunt cea mai bună dovadă: ei nu sunt propuși pentru a servi drept ajutor exploatabil în mod imediat de traducător, ci pentru înțelegerea sensului general al intrărilor selectate.

Advertisements

About traducerile de sâmbătă

traduceri, despre traduceri, pentru traduceri

9 comments

  1. RuThaL

    In limba romana nu s-a gasit asadar un corespondent pentru dépouillement ? Inteleg perfect compromisul de circumstanță facut cu ” jupuirea “, insa trebuie cautat ceva in fondul lexical sau terminologii patriei sa isi puna mintile la treaba si sa propuna un termen care sa fie cel putin la fel de elegant si de functional.

    Like

  2. RuThaL

    Comentariul meu era de fapt o constatare. Nicidecum o critica. Offf!

    Like

  3. RuThaL

    Terminologii patriei, in complexitatea lor nemarginita, au propus – despuiere -(http://www.cimec.ro/scripts/BDTlist.asp?keyterm=19849&termen=d%E9pouillement%20terminologique&limba=2&card=2)
    Pfffffff! Ce puturosi ! Cata suficienta, domnule! “Jupuire” poate nu e elegant, dar macar denonta o oarecare creativitate si un real efort profesionist concentrat pe acuretea conceptuala !

    Liked by 1 person

    • Autoarea traducerii și-a argumentat alegerea spunând că — cităm din memorie —, dacă autorul cărții a fost ironic sau a folosit termenul cu un sens care, în dicționarul francez-român, nu există, atunci ea a ales să improvizeze, argumentând că, în fond, traducerea este, și ea, subiectivă. Desigur, nu vom dori să intrăm într-o discuție aici. Vom rezerva un articol ulterior discuției subiectivității/ obiectivității traducerii și privind această dialectică, în fond.

      Vă mulțumim — iarăși, și pe această cale — pentru interesul acordat proiectului nostru și sperăm să putem colabora curând. O zi bună vă dorim.

      Traducerile de sâmbătă.

      Like

  4. Revin totusi, pentru ultima data, spunand doar ca autorul nu a folosit dépouillement cu sens ironic, ci cu sensul termenului in uz in terminologia specifica domeniului, in limba franceza. Asadar, comentariul dvs nu face decat sa imi confirme, iarasi, o lipsa de documentare atenta in ceea ce priveste textul sursa, domeniul teriminologiei si a terminologiei acestuia. Am spus ca am inteles alegerea traducatoarei, doar constatam ca in limba romana terminologii nu au facut nici macar un minim efort in gasi un termen elegant sau cel putin functional. Nu e vorba nici de dialectica, nici de subiectivitatea sau cu atat mai putin de obiectivitatea traducerii. E vorba despre acuratete.

    Nu mai insist.
    Mult succes !

    Like

  5. Camelia Bobol

    “Full profesor ” ? Iată un aspect al traducerii, acceptarea fără rezerve a termenilor din limba sursă, ideea că oricine ştie engleză ( sau nu ) înţelege semnificaţia cuvântului full. Pur şi simplu “profesor la Universitatea….” ar fi fost de ajuns şi în plus natural. Interesantă cartea, cel puţin pentru mine.

    Like

    • Așa este, mi-am permis – eu, Florin Buzdugan – să fiu puțin snob linguistic, tocmai fiindcă neavând la îndemână (poate nici impulsul de a căuta) o definiție mai acătării, am asociat cu visiting professor etc. Mulțumesc de remarcă (am căutat ulterior, dar nu am mai modificat; uitarea).

      Sperăm totuși că acești bulbi lingvistici străini nu afectează plăcerea lecturii. 🙂

      Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: