Roman Jakobson – Despre aspectele lingvistice ale traducerii I

Roman Jakobson, cunoscut teoretician și lingvist, membru al cercului praghez de teoreticieni, arhicunoscut pentru teoria sa privitoare la funcțiile limbajului, este „prezentat”, cu această postare, într-o nouă lumină; fără alte adăugiri, lectură plăcută.

Traducător: Florin Buzdugan
Sursa (pp. 232-234)

După cum a spus Bertrand Russell, „nimeni nu poate înțelege cuvântul «brânză» decât dacă are o familiarizare non-lingvistică cu brânza”[1]. Dacă totuși urmăm preceptul fundamental al lui Russell și punem „emfaza asupra aspectelor lingvistice ale problemelor filosofice tradiționale”, atunci suntem obligați să asertăm că nimeni nu poate înțelege cuvântul „brânză” decât dacă este familiarizat cu semnificația atribuită acestui cuvânt în codul lexical al limbii engleze. Orice reprezentant al unei culturi culinare lipsite de brânză va înțelege cuvântul englez „brânză” dacă este conștient de faptul că în această limbă înseamnă „mâncare făcută din cheaguri de lapte bătut presate” și dacă are cel puțin o încunoștiințare lingvistică cu „cheaguri”[2]. Niciodată nu am consumat ambrozie sau nectar și avem doar o încunoștiințare lingvistică cu cuvintele „ambrozie”, „nectar” și „zei” – numele consumatorilor lor mitici; fără doar și poate, noi înțelegem aceste cuvinte și știm în ce contexte fiecare dintre ele poate fi folosit.

Înțelesul cuvintelor „brânză”, „măr”, „nectar”, „încunoștiințare”, „dar”, „doar”,  și orice alt cuvânt sau orice altă frază este în mod definitoriu un fapt lingvistic sau – pentru a fi mai precis și mai puțin restrâns – semiotic. Împotriva oricăror persoane care atribuie înțeles (signatum) nu semnului, ci obiectului însuși, simplissimul și verissimul argument ar fi acela că nimeni nu a mirosit sau gustat semnificația „brânzei” sau a „mărului”. Nu există signatum fără signum. Înțelesul cuvântului „brânză” nu poate fi inferat de pe urma unei încunoștiințări cu brânza Cheddar sau cu camembert fără ajutorul codului verbal. O serie de semne lingvistice este necesară pentru a introduce un cuvânt necunoscut. Simpla indicare nu ne va învăța dacă „brânză” este numele unui specimen dat sau al unei oricare cutii cu camembert sau al camembertului în general sau al oricărui tip de brânză, de lapte, orice tip de mâncare, orice tip de băutură răcoritoare sau, poate, orice cutie, indiferent de conținut. În cele din urmă, indică un cuvânt lucrul aflat în discuție sau implică un sens precum oferire, vânzare, prohibiție sau imprecație? (Indicând, de fapt, poate să însemne imprecație; în unele culturi, în special în Africa, este un gest care anatemizează.)

Pentru noi, atât ca lingviști, cât și ca simpli folositori-de-cuvinte, înțelesul oricărui semn lingvistic este însăși translația sa într-un alt, alternativ semn, în special un semn „în care aceasta este mult mai dezvoltată”, așa cum Peirce, cel mai profund cercetător al esenței semnelor, a spus în mod insistent[3]. Termenul „burlac”[4] poate fi convertit într-o numire mai explicită, „bărbat neînsurat”, oricând este cerută o mai pregnantă explicitare. Distingem trei moduri de interpretare a semnului verbal: poate fi transcris[5] prin alte semne ale aceleiași limbi, într-o altă limbă sau într-un alt sistem, non-verbal, de simboluri. Aceste trei moduri de transcriere trebuie catalogate diferit:

  • Transcrierea intralingvistică, sau reformularea, este o interpretare a semnelor verbale prin intermediul altor semne ale aceleiași limbi.
  • Transcrierea interlingvistică, sau transmutarea[6] propriu-zisă, este o interpretare a semnelor verbale prin intermediul unei alte limbi.
  • Transcrierea intersemiotică, sau translarea, este interpretarea semnelor verbale prin intermediul semnelor sistemelor de semne non-verbale.

Transcrierea intralingvistică a unui cuvânt fie folosește un alt cuvânt, mai mult sau mai puțin sinonimic, fie recurge la circumlocuție. Totuși sinonimia, ca regulă, nu este echivalență completă: de exemplu, „fiecare celibatar este un burlac, dar nu orice absolvent este un celibatar”[7]. un cuvânt sau o expresie idiomatică, pe scurt, unitate de cod de cel mai înalt nivel, poate fi complet interpretată doar prin intermediul unei combinări echivalente de unități de cod, i.e., un mesaj referitor la această unitate de cod: „fiecare burlac este un bărbat neînsurat și fiecare bărbat nemăritat este un celibatar”, sau „fiecare celibatar este sortit să nu se căsătorească și oricine este destinat să nu se căsătorească este un celibatar”.

La fel, la nivelul transcrierii interlingvistice, în mod general, nu există echivalență totală între unitățile de cod, în timp ce mesajele pot servi drept interpretări adecvate ale unităților de cod străine sau mesaje. Cuvântul englez „brânză” nu poate fi complet identificat cu heteronimul său rusesc „sâr”, deoarece brânza de vaci este un fel de brânză, dar nu un „sâr”. Rușii spun: „prinesi sâru i tvorogu”, „adu brânză și [sic] brânză de vaci”. În rusa literară, mâncarea făcută din cheaguri este denumită „sâr” doar dacă este folosit ferment.

Cel mai des, cu toate acestea, transcrierea dintr-o limbă într-o alta substituie mesaje într-o limbă nu pentru unități de coduri separate, ci pentru mesaje întregi într-o altă limbă. O astfel de transcriere este un discurs indirect liber; translatorul recodează și transmite un mesaj primit dintr-o sursă diferită. Astfel, translația implică două mesaje echivalente în două coduri diferite.

Echivalența în diferență este problema cardinală a limbajului și grija cardinală a lingviștilor. Ca oricare receptor al mesajelor verbale, lingvistul acționează drept interpretul lor. Niciun specimen lingvistic nu poate fi interpretat de către știința limbajului fără o translație a semnelor sale în alte semne ale aceluiași sistem sau în semne ale unui alt sistem. Orice comparare a două limbi implică o examinare a translabilității lor mutuale; practica larg răspândită a comunicării interlinguale, în special activitățile de translație, trebuie scrutată constant de către știința lingvistică. Este dificil să supraestimezi nevoia urgentă pentru și importanța teoretică și practică a dicționarelor diferențiale bilingve cu definiri atent comparate ale tuturor unităților corespondente în intensiunea și extensiunea lor. La fel în cazul gramaticilor diferențiale bilingve, ele ar trebui să definească ce unifică și ce diferențiază cele două limbi în selecția și delimitarea lor a conceptelor gramaticale.

Practica și teoria translației, ambele, abundă de polivalențe[8] și, din când în când, au loc tentative de a tăia nodul gordian prin proclamarea dogmei intraductibilității. „Domnul Oricine, logicianul naturalist”, imaginat de B. L. Whorf, se presupune că a ajuns la următorul raționament: „Faptele sunt neasemănătoare pentru vorbitorii al căror fundal lingvistic oferă formulări neasemănătoare ale faptelor”[9]. În primii ani ai Revoluției ruse, erau vizionari fanatici care militau în periodicele sovietice pentru o revizuire radicală a limbajului tradițional și, în mod particular, pentru exterminarea unor expresii înșelătoare precum „răsărit” sau „apus”. Și totuși noi încă folosim această imagistică ptolemeică fără implicarea unei respingeri a doctrinei coperniciane, și putem ușor transforma vorbirea noastră tradițională despre răsăritul și apusul Soarelui într-o pictură a rotației pământului prin simplul fapt că orice semn este translabil într-un semn în care ni se prezintă mult mai dezvoltat și precis.

[1] Bertrand Russell, „Logical Positivism”, Revue Internationale de Philosophie, IV (1950), 19; cf. p. 3.

[2] în text, în orig., curds (n. tr.)

[3] Cf. John Dewey, „Peirce’s Theory of Linguistic Signs, Thought, and Meaning”, The Journal of Philosophy, XLIII (1946), p. 91.

[4] În orig., bachelor; termenul semnifică atât absovelnt al studiilor universitare de licență, cât și burlac, celibatar (n. tr.).

[5] În orig., translated.

[6] Altfel scris, translatare (n. tr.).

[7] În engleză, în orig.: „every celibate is a bachelor, but not every bachelor is a celibate”.

[8] În text, în orig., intricacies

[9] Benjamin Lee Whorf, Language, Thought, and Reality (Cambridge, Mass., 1956), p. 235.

Advertisements

About traducerile de sâmbătă

traduceri, despre traduceri, pentru traduceri

One comment

  1. Pingback: Roman Jakobson – Despre aspectele lingvistice ale traducerii II | traducerile de sâmbătă

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: