Roman Jakobson – Despre aspectele lingvistice ale traducerii II

Continuăm articolul lui Jakobson despre aspectele lingvistice ale traducerii.

Traducător: Florin Buzdugan
Sursa (pp. 234-final)

O aptitudine de a vorbi a limbă anume implică o aptitudine de a vorbi despre respectiva limbă. O asemenea operație „metalingvistică” permite revizia și redefinirea vocabularului folosit. Complementaritatea ambelor nivele – limbajul-obiect și metalimbajul – a fost adusă în discuție de către Niels Bohr: toată evidența experimentală bine definită trebuie exprimată în limbaj comun, „în care uzul practic al fiecărui cuvânt stă în relație complementară cu tentativele strictei sale definiri”[1].

            Toată experiența cognitivă și clasificarea sa este transmisibilă în oricare altă limbă existentă. Oricând există un deficit, terminologia poate fi calificată și amplificată prin termeni-împrumut sau calc lingvistic, neologisme sau mutații semantice și, în final, prin circumlocuții. Astfel, în nou-născutul limbaj literar al ciukciilor din NE Sibieriei, „șurub” este tradus prin „cui rotitor”, „oțel” prin „fier dur”, „staniu” drept „fier subțire”, „cretă” drept „săpun de scris”, „ceas” drept „inimă ciocănitoare”. Chiar circumlocuții aparent contradictorii, precum „tramvai electric tras de cal” (), primul termen rusesc pentru tramvaiul electric, sau „vapor zburător” (jena paragot), termenul koriac pentru avion, doar designează analogul electric al tramvaiului tras de cal și analogul aeronautic al vasului cu aburi și nu reprezintă un impediment față de comunicare, așa cum nu există niciun „zgomot” semantic și perturbare în dublul oximoron – „un hot dog rece cu vită-și-porc”.

            Nicio lipsă de dispozitiv gramatical în limba în care se traduce nu face imposibilă o traducere literală a întregii informații conceptuale conținută în original. Conjuncțiile tradiționale „și”, „sau” sunt acum dublate de către un nou conector – „și/sau” –, care a fost discutat acum câțiva ani în cartea inteligent scrisă Federal Prose – How to Write in and/or for Washington[2]. Dintre aceste trei conjuncții, doar cea din urmă are ocurențe în limbile samoedice[3]. În ciuda acestor diferențe de inventar al conjuncțiilor, toate trei variațiunile ale mesajelor constatate în „proza federală” pot fi traduse în mod distinct atât în engleza tradițională, cât și în limba samoedă. Proză federală: 1) John și Peter; 2) John sau Peter; 3) John și/sau Peter vor veni. Engleza tradițională: 3) John și Peter sau unul dintre vei va veni. Samoed: John și/sau Peter ambii vor veni, 2) John și/sau Peter, unul dintrei ei va veni.

            Dacă vreo categorie gramaticală este absentă într-o limbă anume, sensul său poate fi tradus în această limbă prin mijloace lexicale. Forme duale precum cel din rusa veche, brata, sunt traduse cu ajutorul numeralului: „doi frați”. Este mult mai greu să rămâi fidel originalului când se traduce într-o limbă înzestrată cu o anume categorie gramaticală dintr-o limbă lipsită de o asemenea categorie. Când traducem propoziția din engleză „Ea are frați” într-o limbă care discriminează dualul și pluralul, suntem constrânși fie să ne facem auzită propria alegere între două afirmații: „Ea are doi frați” – „Ea are mai mulți, nu doar doi” sau să-i lăsăm această decizie ascultătorului și să spunem: „Ea are ori doi, ori mai mult de doi frați”. Din nou, când se traduce dintr-o limbă fără număr gramatical în engleză, este necesar să se aleagă între una dintre cele două opțiuni – „frate” sau „frați” sau să se confruntre receptorul acestui mesaj cu o situație binară: „Ea are ori unul, ori mai mult de un frate”.

            Așa cum în mod clar a observat Boas, modelul gramatical al unei limbi (opus stocului său lexical) determină acele aspecte ale fiecărei experiențe ce trebuie exprimată în limba dată: „Trebuie să alegem între aceste aspecte, iar ori una, ori cealaltă trebuie aleasă”[4]. Pentru a traduce cu acuratețe propoziția din engleză „Am angajat un muncitor”, un rus are nevoie de informații suplimentare, dacă acesată acțiune a fost încheiată sau nu și dacă muncitorul este un bărbat sau o femeie, fiindcă el trebuie să aleagă între un verb cu aspect completiv sau non-completiv – nanyal sau nanimal – și între un substantiv masculin sau feminin – rabotnika sau rabotnițu. Dacă îl întreb pe emițătorul propoziției în engleză dacă muncitorul este masculin sau feminin, întrebarea mea poate fi considerată irelevantă sau indiscretă, pe când în versiunea rusă a acestei propoziții un răspuns la această întrebare este necesar. Pe de altă parte, oricare va fi opțiunea pentru formele gramaticale prin care se traduce mesajul citat din engleză, traducerea nu va oferi vreun răspuns la întrebarea dacă am „angajat” sau „l-am angajat” pe muncitor, sau dacă el/ea este un muncitor articulat sau nearticulat („un” sau „-l”)[5]. Fiindcă informația cerută de către modelul gramatical englezesc și rusesc este neasemănător, ne confruntăm cu situații cu două seturi de alegeri binare destul de diferite.; prin urmare, un șir de traduceri ale uneia și aceleiași propoziții izolate din engleză în rusă și viceversa ar putea depriva în totalitate un astfel de mesaj de conținutul său inițial. Lingvistul genevez S. Karcevski obișnuia să compare o asemenea pierdere gradată cu o serie circulară de transacții valutare nefavorabile. Dar, evident, cu cât mai bogat contextul mesajului, cu atât mai mică pierderea de informație.

            Limbile diferă, în esență, în ceea ce ele trebuie să traducă și nu în ceea ce ele pot traduce. Fiecare verb al unei limbi date, în mod imperativ, ridică un set specific de întrebări da-sau-nu, ca de exemplu: este evenimentul narat conceput cu sau fără trimitere la îndeplinirea sa? Este evenimentul narat prezentat ca anterior evenimentului vorbirii sau nu? În mod natural, atenția vorbitorilor și ascultătorilor nativi va fi constant axată pe asemenea itemi drept obligatorii în codul lor verbal.

            În funcția sa cognitivă, limbajul este dependent minimal de modelul gramatical fiindcă definirea experienței noastre stă în relație complementară cu operațiile metalingvistice – nivelul cognitiv al limbajului nu doar admite, dar în mod direct cere recodarea interpretării, i.e., translația. Orice presupunere a inexprimabilului sau intraductibilității informației cognitive ar fi o contradicție în termeni. Dar în glumă, în vise, în magie, pe scurt, în ceea ce s-ar putea numi mitologie verbală cotidiană și, mai presus de toate, în poezie, categoriile gramaticale poartă cu sine un import semantic ridicat. În aceste condiții, problema translației devine mult mai încurcată și controversată.

            Chiar și o asemenea categorie precum genul gramatical, deseori citat drept pur formal, joacă un rol important în atitudinile mitologice ale discursului comunitar. În rusă, femininul nu poate designa o persoană masculină, nici masculinul, una feminină. Modalități de personificare sau interpretare metaforică a substantivelor neanimate sunt cerute de către genul lor. Un test în Institutul Psihologic din Moscova (1915) a arătat că rușii, gata să personifice zilele săptămânii, în mod considerabil au reprezentat luni, marți și joi drept masculine, iar miercuri, vineri și sâmbătă drept feminine, fără a conștientiza că această distribuire se datorează genului masculin al primelor trei nume (panedelinik, vtornik, sreda) opus genului feminin al celorlalte (cetverk pyatniţa, subota, vaskresenie). Faptul că termenul pentru vineri este masculin în unele limbi slave și feminin în altele este reflectat în tradițiile populare ale popoarelor corespondente, care diferă în ritualul lor legat de ziua de vineri. Superstiția larg răspândită conform căreia un cuțit căzut prevestește un oaspete masculin, iar o furculiță căzută, unul feminin este determină de genul masculin al „cuțitului” (noş) și cel feminin al „furculiței” (vilka), în rusă. În slavă și în alte limbi, în care „zi” este masculin și „noapte” feminin, zi este reprezentat de către poeți drept iubitul nopții. Pictorul rus Repin a fost uimit de motivul pentru care Păcatul a fost reprezentat drept o femeie de către artiștii germani: el nu era conștient de faptul că „păcat” este feminin în germană (die Sünde), dar masculin în rusă (greh). La fel un copil rus, în timp ce citește o traducere a poveștilor germane, a fost uimit să afle că Moartea, evident că femeie (rus. smerti, fem.), a fost portretizată drept un bărbat bătrân (germanul der Tod, masc.). My Sister Life, titlul unui volum de poezii al lui Boris Pasternak, este destul de cursiv în rusă, unde „viață” este feminin (jîzni), dar a fost suficient pentru a-l aduce la disperare pe poetul ceh Josef Hora când încerca să traducă aceste poeme, din moment ce în cehă acest substantiv este masculin (život).

            Care a fost întrebarea inițială care s-a ivit în literatura slavă de la chiar începuturile sale? În mod curios, dificultatea traducătorului în a conserva simbolismul genurilor și irelevanța cognitivă a acestei dificultăți pare să fie subiectul principal al cele mai timpurii lucrări originale slave, prefața la prima traducere a Evangeliariumului, făcută la începutul anilor ’860 de către fondatorul filologiei și liturgiei slavice, Constantin Filosoful, recent restaurată și interpretată de către A. Vaillant[6]. „Greaca, când e tradusă într-o altă limbă, nu poate fi mereu identic reprodusă, iar astas se întâmplă în cazul fiecărei limbi din care se traduce”, afirmă apostolul slav. „Substantivele masculine precum potamos «râu» și asteri «stea» sunt feminine într-o altă limbă, rika și zvizda, în slavă”. Conform comentariului lui Vaillant, această divergență șterge identificarea simbolică a râurilor cu demonii și a stelelor cu îngerii în traducerea slavică a versetelor lui Matei (7.25 și 2:9). Dar acestui obstacol poetic, Sf. Constantin în mod rezolut îi opune preceptul lui Diogene Areopagitul, care a cerut atenție maximă valorilor cognitive (sili razumu) și nu cuvintelor însele.

            În poezie, echivalările verbale devin un principiu constructiv al textului. Categorii sintactice și morfologice, rădăcini și afixe, foneme și componentele lor (trăsături distinctive) – pe scurt, oricare constituenți ai codului verbal – sunt confruntate, juxtapuse, aduse în relație contiguă conform principiului similarității și al contrastului[7] și își poartă propria semnificație autonomă. Similaritatea fonetică este percepută drept relație semantică. Jocul de cuvinte, sau, pentru a folosi un termen mai erudit și, poate, mai precis – paronomasia, domnește asupra artei poetice și, indiferent dacă legea sa este absolută sau limitată, poezia, prin definiție, este intraductibilă. Doar transpunerea creativă este posibilă: fie transpunerea intralingvistică – dintr-o formă poetică într-o alta, sau transpunerea interlingvistică – dintr-o limbă într-o alta, sau, în sfârșit, transpunerea intersemiotică – dintr-un sistem de semne într-un altul, e.g., din arta verbală în muzică, dans, cinema sau pictură.

            Dacă ar fi să traducem în engleză formula tradițională Traduttore, traditore ca „traducătorul este un trădător”, am lipsi epigrama italiană rimată de întreaga sa valoare paronomasică. De aceea, o atitudine cognitivă ne-ar obliga să schimbăm acest aforism într-o afirmație mai explicită și să răspundem la întrebările: traducător al căror mesaje? trădător al căror valori?

_____________________

[1] Niels Bohr, „On the Notions of Causality and Complementarity”, Dialectica, I (1948), 317f.

[2] James R. Masterson and Wendell Brooks Phillips, Federal Prose (Chapel Hill, N. C., 1948), p. 40f.

[3] Cf. Knut Bergsland, „Finsk-ugrisk og almen sprakvitenskap”, Nork Tidsskrift for Sprogvidenskap, XV (1949), 374f.

[4] Franz Boas, „Language”, General Anthropology (Boston, 1938), pp. 132f.

[5] în orig., în eng., „a” or „the” (n. tr.).

[6] André Vaillant, „Le Préface d l’Évangeliaire vieux-slave”, Revue des Études Slaves, XXIV (1948), 5f.

[7] contrastivității.

Advertisements

About traducerile de sâmbătă

traduceri, despre traduceri, pentru traduceri

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: