Leora Batnitzky – Despre traducere și exil III

A treia parte din eseul Despre exil și traducere; pentru partea a II-a, aici.
Lectură plăcută.

Autor: Leora Batnitzky
T
raducător: Florin Buzdugan

 

***

Apelul lui Rosenzweig pentru revenirea la ebraică este un apel de revitalizare a limbii sacre din interiorul culturii-gazdă, cultura germană, și nu un apel pentru a face un limbaj modern, secular. De fapt, revenirea la ebraică era o afirmare a iudaismului diasporei deoarece limba sacră a evreilor conținea, literalmente, pentru Rosenzweig exilul evreu.

3. Stranietatea evreiască (Unheimlichkeit) și semnificația antisemitismului

Așa cum în mod faimos, sau, poate, infam, a argumentat Rosenzweig în cartea întâi, partea a treia, din Star of Redemption, comunitatea evreiască nu este o comunitate a pământului, ci a sângelui. Într-o scrisoare din 1919 adresată lui Gritli Rosenstock-Huessy, Rosenzweig descrie ce înțelege el prin sânge în termeni puternici. El scrie: „Este ceva straniu în ceea ce privește sângele” [Es ist etwas Unheimliches um das Blut][1]. Bineînțeles, termenul englezesc „straniu” nu poartă sensul termenului german unheimlich (făcut cunoscut în mod special printr-un eseu al lui Sigmund Freud[2]), care înseamnă, literal, „străin și neprimitor”. În notele sale pentru o prelegere din 1920 ținută la Lehrhaus despre „Persoana evreică”, Rosenzweig folosește termenul unheimlich pentru a face explicită legătura dintre stranietatea evreiască, vagabondajul evreiesc și misiunea evreiască față de națiunile lumii. Acolo el scrie: „Poporul evreu este un semn și miracol, individul evreu este neprimitor”[3]. Încercarea de a revitaliza ebraica în interiorul culturii-gazdă este o încercare de întoarcere la Unheimlichkeit evreiască. Dimensiunile estetic, politic și teologică ale aceste încercări sunt reflectate, probabil cel mai acut, în traducerea în germană a Bibliei evreiești.

            În ceea ce s-a dorit a fi în fapt o critică a traducerii Buber-Rosenzweig a Bibliei, Gershom Scholem a prins clar efectul pe care Buber și Rosenzweig sperau să-l producă:

„Ceea ce mă umple de îndoială este tonalitatea excesivă a acestei proze, care sare afară aproape straniu [fast unheimlich] din din frazarea particulară (cuvântul acesta este greșit; vreau să spun niggun­-ul [melodie] traducerii tale). Dacă narațiunile Genezei ies la iveală, decent, cu patos reprimat (iar uneori chiar fac așa), nu îndrăznesc să mă gândesc la niggun-ul pe care discursul profetic va trebui să ți-l asumi în traducerea ta”[4].

Comentariul lui Scholem reflectă sensul intenționat de stranietate și străinătate pe care Buber și Rosenzweig au țintit să îl producă în traducerea lor. Acesta este motivul pentru care Rosenzweig descrie proiectul traducerii drept unul, în mod particular, al diasporei, așa cum am văzut mai sus în răspunsul său la anunțul lui Buber, care spune că intenționează să emigreze în Palestina. Rosenzweig ar putea răspunde criticii lui Scholem la adresa traducerii că „patosul reprimat” la care Scholem se referă este în mod clar efectul straniu al diasporei, existența evreiască. Deși Scholem are ajunge să aprecieze perspectiva lui Rosenzweig asupra problemei creării unei limbi evreiești profane, el nu ar putea niciodată să susțină devotamentul non-zionist al lui Rosenzweig[5].

            Legătura dintre noțiunile de traducere ale lui Rosenzweig și exil este atât de puternică, încât el sugeră că antisemitismul în sine stă drept mărturie în favoarea adevărului exilului iudaismului. Așa cum o traducere reușită, sau veridică, trebuie să atragă atenția șocată a cititorilor săi, așa și iudaismul și evreii, ca personificarea literală a adevărului și revelației lui Dumnezeu, atrag atenția șocată a lumii exterioare. Așa cum spune Rosenzweig în cartea sa, Star of Redemption:

„Caracteristica unică a poporului este aceasta: că se uită la sine în cam același fel în care lumea din afară se uită la sine. O lume întreagă asertează că poporul evreu este exilat și ales, ambele; iar poporul evreu… doar o confirmă. Doar că, văzută din exterior, caracterizarea asumă forma conexiunii externe (eines äußerlichen Zusammenhangs), în timp ce, din interior, ea reprezintă o imposibilitate de separare interioară (eine innere Untrennbarkeit), iar vasele blestemului și binecuvântării comunică atât de îndeaproape, încât cel din urmă poate da pe dinafară doar când cel dintâi este plin până când dă pe-afară”[6].

        Departe de a nega binecuvântarea revelației evreiești, antisemitismul, blestemul istoric al poporului evreu, confirmă adevărul despre evrei drept popor ales.
Viziunea lui Rosenzweig asupra efectelor estetice ale exilului evreiesc și relația sa cu antisemitismul este născută din faimoasa descriere făcută de Richard Wagner a reacției europene față de evreu:

„Evreul – care, așa cum toată lumea știe, are un Dumnezeu numai pentru sine – în viața obișnuită ne lovește, în mod principal, prin apariția sa îndreptată către exterior, care, fără a ține cont de care naționalitate europeană aparținem, are ceva în complet dezacord față de acea naționalitate”[7].

            În loc să sugereze că eternitatea poporului evreu înseamnă ceva diferit de ceea ce Wagner afirmă, Rosenzweig e complet de acord cu descrierea lui Wagner: „adevărata eternitate a poporului etern trebuie mereu să fie străină și vexantă la adresa statului și a istoriei lumii”[8].

            Afinitatea dintre descrierea făcută de Rosenzweig și cea făcută de Wagner evreilor și iudaismului merge încă și mai în adâncime. Ca și Wagner, Rosenzweig leagă discursul evreiesc de inabilitatea înnăscută a evreilor de a deveni parte a națiunii în sânul căreia se află. Wagner spune că

„Pe întreaga inter-comunicare de două milenii cu națiunile europene, cultura nu a reușit a înfrânge remarcabila încăpățânare a naturel-ului evreu în ceea ce privește particularitățile pronunției semitice. Primul lucru care ne ajunge la ureche drept excentric și neplăcut, în ceea ce privește facerea sunetelor vocale, este un șuierat, un țipăt, o inhalare bâzâitoare (Ein zischender, schrillender, summsender und murksender Lautausdruck)”.

            Iar Rosenzweig conchide:

„În timp ce fiecare alt popor este una cu propriul său limbaj, în timp ce acel limbaj se usucă în gura sa în clipa în care încetează să mai fie un popor, poporul evreu niciodată nu devine una cu limbile pe care le vorbește. Chiar și atunci când vorbește limba gazdei sale, un vocabular special sau, cel puțin, o selecție specială din vocabularul general, o anume ordine a cuvintelor, propriul său sentiment pentru ceea ce e frumos sau urât în limbaj trădează faptul că nu este al său, propriu”[9].

_______________________________
[1] Die Gritli”–Briefe an Margrit Rosenstock-Huessy, ed. Inken Rühle und Reinhold Mayer (Tübingen: Bilam, 2002), pp. 236-237.

[2] Sigmund Freud, “The ‘Uncanny’”, in Collected Papers, trans. Joan Riviere (New York: Basic Books, 1959).

[3] GS 3, p. 559 (Desigur, termenul, așa cum se lasă a se înțelege, poate fi tradus și prin neprietenos, străin, straniu (cu sensul de bizar) – n. t.)

[4] April 27th, 1926, sublinierea autoarei. Martin Buber Briefwechsel II 1918-1938, p. 252. Tradusă în The Letters of Martin Buber, p. 339. Am modificat puțin traducerea (n.a.)

[5] Pentru o lectură mai amplă pe acest subiect, vezi William Cutter, „Ghostly Hebrew, Ghastly Speech: Scholem to Rosenzweig, 1926”, Prooftexts 10 (1990): pp. 413-433.

[6] GS 4:1, p. 159/ Franz Rosenweig, His Life and Thought, pp. 335-336, traducere modificată.

[7] Richard Wagner, „Das Judentum in der Musik”, Gesammelte Schriften, vol. 13, 10 ed. Julius Kapp (Leipzig: Hesse&Becker,  1911). Tradus sub titlul „Judaism and Music”, în Richard Wagner’s Prose Works (London: Kegan Paul, Trench, Trübner&Co., 1894), pp. 82-83.

[8] Stern, p. 371/ Star, p. 334.

[9] Ibid., p. 335/ p. 301.

Advertisements

About traducerile de sâmbătă

traduceri, despre traduceri, pentru traduceri

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: